ARHITECTUR? siguran??). Consider personal c? fiecare tip de

ARHITECTUR? – ORA? – SOCIETATE Spa?iu urban convertit la spa?iu public ?i privat     Nicoara Ovidiu 2018-2019        Consider c? principala caracteristic? a unui spa?iu public îl areaccesibilitatea ?i cât de u?or este de folosit de to?i cet??enii ora?ului.

Cutoate aceastea, privind schimb?rile din jurul nostru putem observa o sugestieclar? dintre spa?iu public ?i cu cel privat. Am observat în timpul cursului ?ia unei mici documenta?i ca spa?iile urbane cu care combina spa?iu public ?iprivat, (semi-publice/private) sunt în curs de dezvoltare, ?i spa?iile publice,cum ar fii parcurile, zonele pietonale sau chiar g?rile i?i schimb? caracterul.Un alt element interesant care ia amploare sunt spa?iile semi-private, ?i aicifac referire la mall-uri sau pie?e, unde cresc în dimensiune ?i se r?spândescîn jurul cl?dirilor.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

            Ceea ce doresc s? urm?resc în urm?toarelepagini st? la baza aceste idei de a lua câteva elemente a spa?iului public ?icel privat ?i s? încerc s? analizez pozi?ia sa în cadrul ora?ului, ?i poate s?m? concentrez s? prezint câteva idei prin ce modalit??i un spa?iu se poate schimbaîn decursul unui timp. Voi acorda aten?ie mediului înconjur?tor a unui ora? ?is? caut semne de spa?ii (semi-publice/private) în ora?. Str?zile            Pentru început voi începe cu cel maiimportant spa?iu public a unui ora?, acesta fiind chiar strazile. Astfel devenind?i principalul spa?iu public a unui ora?, împreun? cu trotuarul din jur, acestespa?ii descriu diferite fe?e a ora?ului public, ?i am s? enum?r doar câteva(comunicare, business, ?i siguran??). Consider personal c? fiecare tip de ora?depinde de func?iunile ?i utilizarea str?zi. O alt? idee la care m? gândescreferitor la str?zi, este idea de exerci?iu a libert??ilor civile care estelegat? de str?zi, unde publicul i?i manifest? nemul?umirea “pe strazi”, legândidea de libertate de vorbire ?i întâlnire. Cu idea c? str?zile sunt ni?teelemente importante arhitec?i ?i cei care au construit ora?ele au sim?itnecesitatea de a creea ?i elemente noi care pot influen?a spa?iu public, undes-au manifestat prin construc?ia unor niveluri noi deasupra ?i sub nivelulstradal public( pasaje, arcade sau poduri acoperite care trec prin sauconecteaz? cl?direa la primul sau al doilea nivel.

Personal mi-ar face placeresa prezint un exemplu din America unde cl?dirile pot fi legate de c?ilepietonale sub nivelul str?zii. Centrul Rockefeller din Manhattaneste prototipul acestor variante, unde leag? magazine ?i spa?ii publice, subnivelul de strada obi?nuit din Manhattan. Ceea ce m-a pus pe gânduri când amv?zut acest spa?iu este celebrul s?u patinuar, unde un spa?iu privat deschispentru uz public, d? impresia de a fi ?esut în spa?iul public urban.         Toat? aceast? “pia?a”  cu toate c? are o strans? leg?tura public?privat? are o putere în cadrul urban a ora?ului, unde am încercat s? revin laidea eseului.Parcurile ?i Pia?a            Putem vorbi despre aceste dou?elemente c? au func?iuni similare a str?zilor publice, cu toate aceastea putemreg?sii tres?turi noi precum gr?dini publice, zone de agreement, locuri dejoac?, terenuri de sport sau bazine, care sunt deschise pentru folosin?a unuipublic pe gratis. Ce vreau s?discut în acest topic sunt ni?te idei pe care le pot observa din ce în ce maides în  cadrul ora?ului ?i nu numai. Ceeste interesant este privatizarea spa?iilor publice, unde companile private,sau reziden?i preiau sarcinile de intre?inere a parcurilor publice. Aici stau?i m? gândesc c? în decursul unor ani parcul, pia?a sau alte spa?ii  publice vor intra într-un proces deprivatizare.

     Astfel parcurilepublice devin neglijate sau închise, ?i spa?iile publice preiau func?ii diferite,dar cu un acces limitat. Odat? cu construirea unor locuin?e pentru o clas?social? mai bogat?, de obicei se ofer? ?i parcuri /locuri de joac?, totu?iaceste facilit??i sunt private ?i accesibile numai reziden?ilor, între timpalternativele publice, locurile pentru clasa muncitoare ?i de jos sunt închise?i neîntre?inute. Stiu ce discut poate sup?ra pe mult? lume, totu?i m? gândescla o scara mai mare, unde o reconstruire or remodelare a acestor lucruri poateavea o semnifica?ie în valorea spa?iului public, unde un spa?iu public utilizatori un simplu spa?iu este redus de la accesul public sau utiliz?ri. Spa?iileverzi sunt împrejmuite ?i pot fii folosite doar în orele de lucru. Ceea cevreau sa explic prin aceste cuvinte este c? spa?iile verzi, pie?ele sau locurilepublice,  dac? nu sunt corect amenajate -oferite cu un scop comunit??i vor avea de suferit pe termen lung. Spa?iilepublice ilustrate mai în sus fie î?i schimb? caracterul  sau vor fii înlocuite de spa?iile private, încare utilizarea ?i acccesul sunt controlate în privat.Ca s? termin idea voi încerca s? ilustrez un exemplu corect unde localit?tidin Ontario, Canada, au construit o gr?din? comunitar? în locul unui sit degunoi vechi, loc unde era frecventat mereu de criminali locali.

Dezvoltarea sitului,a însemnant o scadere  cu 30% a crimeilocale, ?i a condus la o încurajare a reziden?ilor locali s? utilizeze str?zilenoaptea, având o supraveghere mai mare. Parcul a adus ?i alte benefici precum,o interac?iune între diferite grupuri etnice în comunitare, rezultând protec?ie?i confort. Sta?iile detren/metrou ?i shopping centre.Voi scrie câteva fraze aici despre ideea remodel?rii a spa?iilor detranzi?ie dintre sta?iile de metrou/tren chiar transformarea mall-ului într-unspa?iu public dedicat tuturor. Sta?iile de tren ?i de metrou au fost considerate mereu ni?te spa?iipublice, ?i folosite pentru utilizarea publicului larg, precum majoritateaoamenilor consider? c? plecarea ?i sosirea la o sta?ie de cale ferat? este cevace ?ine de un spa?iu public.

Ceea ce vreau eu s? discut este despre remodelareaacestor spa?ii în centre comerciale, ?i mall-uri. Astfel modificând de asemenea?i caracterul sta?iei privind ca spa?iu public. Cred c? în zilele noastre garapropriu zis? d? impresia  unui mallacoperit, ?i schimba ideea de spa?iu simplu urban, devenind astfel un spa?iupublic privatizat. Pentru c? tot eram la ideea de centre comerciale ?imall-uri, vreau s? discut despre asta.

Putem observa o anumit? caracteristic? aacestui fenomen, unde doresc sau reusesc s? simuleze urbanul. Super mall-uriledin China sau America, pâna ?i cele mici din Romania, nu mai au la baz? ideaunui simplu shopping centre. Acum ofer? ?i diferite servici de recreere subconducere comun? care încearc? s? faciliteze divertismentul urban( restaurante,hoteluri, baruri, patinuare, chiar parcuri de distrac?ie). Toate acestemall-uri doresc s? uneasc? la un loc idea de spatiu urban, fie privatizat ori public.

    Discutând despre aceste spa?ii urbane ilustrate în prima parte a eseului, încealalt? jum?tate m? voi lega strict de leg?tura lor în cadrul comunita?ii ?ivaloarea lor social?, ?i cum pot ele oferi ceva de calitate ?i s? ajute la odezvoltare corect? a spa?iului urban public, ?i riscurile privatiz?ri idei despa?iu ?i ce se poate întampla.Spa?iile publice, joc un rol vital în via?a social? a unor comunit??i,astfel valoarea sa social? il prime?te ?i de ata?amentul oamenilor fa?a delocalitatea sau ora?ul lor ?i oportunitatea de a se amesteca cu ceilal?i.Locurile pot oferi oportunit??i pentru interac?iunea social?, locuri precumparcuri, pie?e etc, ?i facilizeaz? dezvoltarea rela?iilor comunitare. Luândprimul element din cadrul eseului, strada,în cadrul unor comunita?i, se organizeaz? pie?e sau diferite activit??i de vânzare/cump?rare,unde devine astfel un important punct de socializare.

Atât prin oferirea deoportunit??i de întalnire a prietenilor cât s? se bucure de comercian?i str?zi.O astfel de idee de comercializare ?i utilizare a spa?iului pietonal îlreg?sim în Amsterdam, când am vizitat Capitala, eram uimit de modul în careoameni, ?i chiar par?ile centrale ale ora?ului, foloseau strada stradal? dinafara casei ca o extensie a camerei private. Elemente ale interiorului, cum arfi mesele ?i scaunele sunt mutate temporar afar?, s? bea o cafea sau s?citeasc? o carte(ia cina). De asemenea, privatul pune ?i o amprent? asupra spa?iuluipublic urban prin locuitori respectivi, unde acea?tia i?i decoreaz? fa?adelesau str?zile pentru gr?din?rit ?i prin plasarea de plante în fa?a intr?ri.Cred c? interven?iile private mai pu?in sau mai mult temporare în spa?iulpublic urban, la diferite nivelele, pot contribuii la suprapunerea diferitelorsfere sociale, s? spunem ca un schimb între ei.

Atunci când mai multe grupuripot s? î?i manifeste ideile ?i întelesurile, cred c? se poate ajunge la oreîncarcare a unui spa?iu, oferintui o “semnifica?ie”. Permitand mai multesuprapuneri ?i în?elesuri, vom aborda cel mai probabil o întelegere mai bun? aceea ce ast?zi poate însemna via?a public? urban? ?i de ce nu poate gasim noioportunit??i pentru acest lucru, pe care un ora? complet structurat ?iprogramat nu il poate realiza.De aici trebuie sa gândim c? spa?iile publice  ar trebuii s? joace un rol important înactivit??ile în aer liber ale locuitorilor din mediul urban, ?i s? contribuiela consolidarea interac?iunilor sociale dintre ceta?eni. Unde oameni î?i potvedea prieteni ?i s? se poat? întalni cu str?ini f?ra frica de a fii critica?isau a se sim?i în nesiguran??. Cu toate aceste, persoanele de ast?zi, înspecial privilegia?i( ?i aici m? refer la majoritatea etnic? sau religioas?) autendin?a de a fi mereu în contact numai cu persoane din grupuri similate. Dinp?cate, politicile neoliberare stimuleaz? aceast? situa?ie petru preluareacontrolului ?i gestionarea spa?iilor ?i crearea spa?iilor publice inpropriet??i private. Astfel aceste spa?ii privatizate, limiteaz? libertateaindividual? ?i favorizeaz? excluderea anumitor popula?ii nedorite.

Lucrând la aceast? lucrare ?i documentându-m? am înteles rela?ia spa?iuluiurban public ?i privat în cadrul ora?ului, ?i am ajuns la o concluzie personal?,aceea ca activit??iile sunt elementele de baz? a unui loc. Normal activit??iiledau un motiv oamenilor s? vin? la un loc- respectiv ?i s? se întoarca. Locurilegoale ofer? o impresie auster?, despre ceva gre?it. Montgomery(1998) scriedespre acest lucru, ?i sus?ine c? activitatea are dou? concepte înrudite:vitalitatea ?i diversitatea. Acesta are o defini?ie clar? a acestor dou?elemente totu?i eu încerc s? le sintetizez în câteva cuvinte. Referitor devitalitate în jurul spa?iului public se refera la num?rul de persoane dininteriorul ora?ului în diferite momente ale zile ?i noapte, precum ?ievenimentele culturale pe parcursul anului. Esen?ial se refer? la prezen?a uneivie?i stradale active ?i o zenza?ie de plina de via??.

 In legatura puternic? cu vitalitateaeste diversitatea, element în cea mai mare parte, a activita?iilor economice,cum ar fii cafenele, alimente, magazine, pub-uri etc. Aceste element este multmai complicat decat pare, avand un set mult mai larg de indicatori, referindusela existen?a activit??iilor de seara ?i de noapte, de disponibilitatea unui locuriculturale sau puncte de întâlnire care ofer? diferite tipuri de servici.Un ora?dezvoltat pe ideile acestor dou? elemente, împreun? cu o accesibilitate a oric?ruispa?iu de leg?tur? cu mediul s?u vizual ?i fizic, este de asteptat s? fie unspa?iu public de success. Se consider? ca spa?iile publice în care exist? unacces u?or pot afecta în mod pozitiv valorile proprieta?ilor din proximitate ?ipoate atrage dezvoltarea comer?ului local.ConcluzieIn concluzie imi voi exprima o idee reg?sit?  prin eseu, aceea De ce oameni doresc oprivatizare a spa?iului?Normal mi-a trecut prin minte mai multe situa?ii, totu?i personal cred c?cel mai bun raspuns, este acela c? oameni doresc o arhitectur? de siguran??.

Cas? dezvolt ?i s? m? fac în?eles de toat? lumea voi exemplifica câteva elementepe care le reg?sim în orice ora?. Zonele publice verzi, îngradite, dar caretrebuie p?strate ?i p?zite, ofi?eri de securitate privati care patruleaz?mall-urile ?i centrele comerciale, limitarea accesului doar pentru o anumite clientelea cl?dirilor ?i a Zgârie-nori, precum ?i prezen?a camerelor de filmatomniprezente în ora?, sunt doar câteva exemple din rearanjarea siguran?ei spa?iilorurbane. Pentru a asigura c? ceta?enii se simt proteja?i ?i pentru a creaimpresia ca dezvoltarea ora?ului este sub control, ?i oferind un sentiment desiguran?? pentru cet??eni, astfel crescând ?i aceasta arhitectur? a siguran?ei.Un alt gând care m? înspaimânta este ca ora?ul devine general mai putindeschis ?i mai putin destinat utiliz?ri de c?tre to?i cet??enii ?i limitat dince în ce mai mult la “ceta?eni-consumatori”. Accesul ?i includerea din ce în cemai mult depinzând de capacitatea oamenilor de a-?i asuma în mod conving?torrolul consumatorului. Pur ?i simplu nu stim cât de puternic? este aceast? cauz?de ingrijorare a dispari?iei spa?iilor publice ?i dac? este într-adev?rimportant?, doar putem spune c? acesta idee a existat de secole înc? de lacomunita?ile închise, unde apar separarea spa?ial? ?i social?, precum alocarea degr?dini, ?i va mai fii ?i o caracteristic? a societ??i moderne.Privatizarea, globalizarea ?i revolu?ia în comunicare ?i aici m? refer laapari?ia WWW( unde a crescut o cre?tere mare în ultimi ani, ?i a dus la oscadere a popula?ie de a mai ie?i la plimbare sau s? participe la activit??ileora?ului) vor continua s? modeleze cererea ?i oferta viitoare a spa?iuluipublic.

Prin urmare, proiectan?i urbani ?i arhitec?i trebuie s? anticipeze efecteleacestor tendin?e, dar ?i s? se concentreze asupra conceptului de via?a public?,care înclude atât domeniul privat, cât ?i cel public.   BIBLIOGRAFIE-       Banerjee, T. (2001). The future of public space: beyond inventedstreets and reinvented places.-       Madanipour, A. (2010). Whose Public Space?-       Carmona,Matthew, Tim Heath, Taner Oc and Steve Tiesdell. 2003.

Public Places – Urban Spaces. –       Christopherson,Susan. 1994. ‘The Fortress City:Privatized Spaces, Consumer Citizenship.’-       ChrisWebster and Klaus Frantz. 2005. Private Cities: Global and Local Perspectives.

–       CreatingCitizen-Consumers: Changing Publics & Changing Public Services.-       Montgomery(1998) Concept of place-       Herbert J. Gans? TheSociology of Space: A Use-Centered View  

x

Hi!
I'm Mary!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out